Londra - Muzee

Într-o săptămână am văzut toate muzeele principale și multe locuri (piețe, străduțe, zone, parcuri, despre care voi scrie într-un articol următor). Le voi lista aici împreună cu descrieri și explicații, în ordinea în care ne-au plăcut.

Muzeele listate aici sunt gratuite (excepție făcând Sherlock Holmes și cele două catedrale) și nu ai absolut nici o scuză să nu treci pe la ele dacă ești în Londra. Există planuri și hărți disponibile tot gratuit. Evident, există și multe urne unde te încurajază să donezi dacă te ține bugetul. Cu toate astea, fotografiatul este permis, cu excepția National Gallery.

Programul este în general 10-17, însă la fiecare există o zi pe lună sau pe săptămână când e deschis până la 22, se organizează activități speciale și intrarea este tot gratuită.

O altă chestie extraordinară la muzeele londoneze este faptul că sunt făcute și pentru copii, având și explicații pe scurt, cu scris mare și culori, sau tot felul de demonstrații, touchscreen-uri interactive și altele.

British Museum

Unul dintre cele mai mari muzee din lume cu niște colecții extraordinare de artefacte furate de pe unde s-au perindat englezii. Aici este cea mai mare colecție de egiptologie, cu Rosetta Stone, statui de marmură și granit intacte și multe alte obiecte, colecții de basoreliefuri de pe zidurile cetăților asiriene, toate rămășițele mausoleului de la Halicarnas, toate statuile de pe Partenonul din Atena, obiecte hitite și cam tot ce îți poate imagina mintea. Peste tot sunt voluntari care au la dispoziție obiecte originale (monede romane, podoabe și alte cele, autentice!) pe care ți le pot da în mână să le atingi și îți dau explicații suplimentare. Nu trebuie să spun că erau copii ciorchine și erau cuminți, ascultau și își așteptau rândul să pună mâna pe o monedă care poate a fost atinsă și de un împărat roman. 

Cel mai mult mi-a plăcut muzeul ăsta pentru că sunt un mare fan și devorator de antichitate și cum în Londra nu există vestigii rămase pe loc, colecțiile din British Museum sunt foarte tari.

 

Museum of London

Aflat între Barbican și St Paul, este lejer cel mai bine organizat muzeu dintre toate în care am intrat, avea explicații duble, și pentru copii și pentru adulți și urmărește cronologic viața din așezările care au precedat Londra modernă. O chestie inedită este faptul că în fiecare vitrină, alături de unelte din respectivele epoci erau puse echivalentele moderne (un iPhone lângă un telegraf, ciocan și patent lângă unelte de silex din epoca de piatră, cuptor cu microunde lângă o sobă de pământ), ca să capteze mai repede atenția copiilor, nefiind nevoie să le explice cineva ce este acolo. Aici am citit și aflat foarte multe despre marele incendiu din 1666 care a mistuit peste trei sferturi din oraș și răscoala lui Cromwell, lucruri despre care aveam doar cunoștințe vagi. 

Tot în muzeul Londrei există o expoziție numită Victorian Walk, în care este recreat un peisaj stradal victorian, cu ateliere, prăvălii, magazine, căruțe, printre care te poți plimba, având expuse lucruri din epoca respectivă în vitrine și interioare.

 

Sherlock Holmes Museum

Singurul muzeu pe care l-am plătit, 6£, dar care a meritat din plin nu atât pentru exponatele sale cât pentru atmosfera creată. Se găsește chiar la adresa 221b Baker Street și este o clădire pe trei niveluri vizitabile care corespund perfect descrierilor lui Conan Doyle, cu camerele lui Holmes și Watson, sufrageria, camera doamnei Hudson și ultimul etaj dedicat aventurilor lor, cu tot felul de exponate, statui de ceară, animale împăiate, care amintesc sau recreează scene din poveștile lor.

La intrare un polițist controlează biletele și dă voie turiștilor înăuntru pe rând pentru a nu se aglomera muzeul, iar înăuntru sunt „maids” îmbrăcate ca în perioada respectivă, care îți stau la dispoziție pentru întrebări.

 

Victoria and Albert Museum

Acest muzeu este o colecție foarte vastă de de toate, de la sculptură, pictură, la modă, obiecte de decorații interioare din toate colțurile lumii (arăbești, chinezești, japoneze, europene etc) până la monumente funerare, artă religioasă. Aș spune că ăsta este muzeul de vizitat dacă ai la dispoziție timp limitat, pentru că înglobează câte puțin din fiecare (artă, istorie, decorațiuni, obiecte zilnice).

Ce e foarte tare aici, totuși, este arhitectura clădirii și mai ales curtea interioară, cu gazon pe care te poți așeza și cu o fântână arteziană în mijloc în care se bălăceau copiii. Toți clienții restaurantului sau cafenelei muzeului își consumau comanda stând comod pe iarbă, deși există o terasă și chiar o sală de mese luxoasă în interior.

 

 

National Maritime Museum

Aflat în Greenwich lângă fostul colegiu naval, muzeul maritim este ceva complet nou față de tot ce am văzut până acum. Exponatele urmăresc complet istoria navală atât a Marii Britanii, cât și cea mondială, din antichitate, la explorări, colonii, expediții arctice, abolirea sclavagismului, viața marinarilor, mirodenii și textile aduse din orient, o sală dedicată Titanicului, o expoziție numai cu instrumente, de la astrolabi la sextanți, busole, ocheane, practic TOT ce ți-ai putea imagina despre navigație.

Evident, copiii nu sunt neglijați. Pe lângă explicațiile pe scurt făcute pentru cei mici, există și un simulator naval autentic pe care poți încerca una dintre misiuni. Fără să mă mândresc prea tare, eu și Ioana am obținut 100/100 la andocarea într-un port din New York pe dificultatea easy, însă un cuplu înaintea noastră a scufundat un vas :)

 

National Gallery

National Gallery este un muzeu de artă cât se poate de clasică, foarte greu de digerat. Este genul de muzeu pe care trebuie să-l vezi dacă îți place arta, ai timp și mai ales dacă ești odihnit ca să nu îl parcurgi în alergare. Este expus cam tot ce vrei de la artă medievală, renascentistă până la impresioniști. E interesant de văzut cum, treptat, în pictură începe să fie din ce în ce mai puțin prezentă tematica religioasă și să întâlnim din ce în ce mai mult cotidian. Dacă în arta medievală sunt prezentate aproape exclusiv scene biblice, la final impresioniștii au numai peisaje și scene desprinse din realitatea momentului.

Deși este organizat pe zone cronologice marcate pe hartă foarte bine, din cauza topografiei clădirii nu ai cum fizic să urmărești totul în ordine. Spre exemplu urmezi o expoziție văzând camerele aferente în ordine crescătoare și la capăt te trezești în expoziția următoare, la final, trebuind s-o parcurgi fie în sens invers, fie să bați la picior muzeul până ajungi la început.

Există multe picturi cunoscute, însă nu e genul de muzeu ca Luvrul unde toată lumea gonește către ACEA pictură, după care caută ieșirea. E genul de muzeu calm, foarte foarte tăcut și unde vin studenți și artiști să copieze tablouri sau să se inspire.

 

Science Museum

Muzeul de știință era pe lista mea de „musai” încă de la început, dar nu mi-a plăcut mai mult decât cel din Paris. Este organizat în două aripi, una cu exponate, muzeul propriu zis, și una nouă cu touchscreen-uri cu activități și jocuri pentru copii. Deși am găsit aici expuse multe lucruri foarte foarte interesante (toată expoziția de aeronautică de la ultimul etaj, capsula Apollo 10, o mașină de calcul diferențial mecanică și multe altele care te lasă mască), s-au bazat foarte mult și pe copii și machete. Aripa cu activități era plină de copii dornici să afle lucruri despre coprul uman, ecologie, călătorie în spațiu și altele.

O altă atracție este cinematograful IMAX 3D, simulatorul de zbor și un simulator pentru misiunea Apollo 11, toate acestea fiind taxate cu prețuri pornind de la 12£.

 

Natural History Museum

Acesta a fost un alt muzeu pe care îl așteptam cu sufletul la gură, însă m-a dezamăgit într-un fel pentru că este organizat în mare parte pentru copii. În mod sigur dacă aș mai trece prin Londra aș mai veni aici, pentru că este totuși un muzeu bun, însă voi ști la ce să mă aștept. Este plin de copii și toți sunt interesați de ce li se arată, pun mâna pe mulaje de colți de dinozaur, mostre de granit, rocă vulcanică și alte lucruri, însă din nou, muzeul este foarte exat pe machete și copii. În afară de expoziția de păsări (unde este expusă chiar o pasăre Dodo, sunt secțiuni de ciocuri și alte lucruri interesante) și câteva mamifere comune împăiate, toate animalele sunt din plastic și au scop demonstrativ. 

Pe de altă parte, în expoziția de dinozauri (prima pe care o văd) erau expuse schelete de Diplodocus, Triceratops, ceva dinozauri mici și chiar un craniu de Tiranozaur. 

Per total este un muzeu de vizitat, dar trebuie să ai în vedere faptul că nu este făcut pentru tine, ci pentru cel mic :)

 

Tate Modern

Tate Modern... În general iubesc arta contemporană pentru că, oricât aș aprecia talentul pictorilor expuși în National Gallery, acolo nu prea intră imaginație, în timp ce artiștii contemporani cu mijloacele lor neconvenționale încep să sugereze aceleași lucruri ca și un artist renascentist, poate chiar mai profunde, dar în moduri mai subtile, mai puțin intuitive. Am rămas profund impresionat de Centre Pompidou din Paris și cam aceeași senzație o așteptam și de la Tate Modern. 

Clădirea este perfectă. O fostă centrală electrică, o hală imensă cu un subsol, sala turbinelor și a rezervoarelor, unde sunt evenimente culturale și expoziții temporare și trei etaje de expoziții permanente. Întâmplarea face că atunci când am fost noi tocmai se terminase una dintre expozițiile temporare, iar altă expoziție temporară nu era gratuită. Asta înseamnă că două dintre niveluri erau reduse la jumătate. Vizita a fost foarte scurtă, puțin mai mult de o oră în condițiile în care în Centre Pompidou am pierdut mai bine de trei ore.

Exponatele, cu mici excepții, nu m-au impresionat, însă era și plin de rahaturi. În ultimele săli pe care le-am vizitat erau niște „opere” extraordinar de cretine: o serie de burlane, un strat de vopsea de latex semi dezlipit de pe perete, o coală albă lipită pe zid, un cearșaf și altele care nu-mi transmit nimic profund sau subtil...

 

 

 

 

 

 

Westminster Abbey

Catedrala Westminster este profund legată de monarhia britanică, aici fiind locul de încoronare a regilor și reginelor de aproape o mie de ani! Desigur catedrala nu a arătat dintotdeauna așa, făcându-se modificări și adăugiri constant. Intrarea costă 16£ pentru adulți și 14£ pentru studenți, preț în care este inclus și un audio ghid excelent.

Fotografiatul este interzis în interior, așa că doar voi descrie (în loc să fur de pe net o poză făcută de altul)... este sublim. Am clasat-o împreună cu Ioana peste Notre Dame din Paris și undeva la paritate cu Sf. Petru din Vatican, neputându-ne decide între ele din cauza arhitecturilor diferite. E monumentală, însă ceea ce o face cu adevărat specială sunt multele morminte, plăci comemorative, statui, capele, lucruri care cumva personifică clădirea, știind că fiecare rege s-a chinuit să-și construiască ceva pentru viața de apoi, acolo înăuntru.

Merită vizita chit că prețul la cursul valutar de azi ar fi 90 de lei (!!!) având în vedere faptul că nici un alt muzeu nu costă.

 

St Paul's Cathedral

Aceeași descriere aș putea-o copia și aici, având aceleași prețuri de intrare și un istoric la fel de bogat. Prețul de intrare este tot 16/14£, cu un audio ghid inclus. 

Prima așezare creștină de pe locul respectiv datează din anul 604, iar catedrala gotică imensă din secolul XIV a fost distrusă în întregime în incendiul din 1666. Noua catedrală construită după planurile lui Christopher Wren (responsabil și pentru observatorul astronomic din Greenwich, Trinity College Cambridge și multe alte opere arhitecturale din epoca sa) este dominată de marele dom. Aici este o chestiune ingenioasă pe care nu o știam: domul este format din două domuri diferite, suprapuse, pentru a crea efectul dorit din orice unghi ar fi privit. Cel interior trebuie să fie puțin mai jos, ca să nu fie disproporționat față de navă, iar cel exterior trebuie să fie cât mai înalt posibil, ca să fie văzut și recunoscut de departe. Cel interior este de piatră, împreună cu conul de susținere, însă domul exterior este din lemn acoperit cu plumb.

Turul include nava, două galerii superioare, una largă, la baza domului și una îngustă în vârf, accesibile doar pe scări (530 pentru cea mai de sus). Panorama este uimitoare și poți face poze nestingherit de garduri sau plexiglas și ăsta a fost motivul pentru care am decis să sărim peste London Eye (unde biletul era 19£ de persoană!).

Ce am ratat

Buckingham Palace se poate vizita doar când regina nu este acasă (este arborat steagul Marii Britanii, nu cel cu blazonul familiei regale). La finalul verii, cam august-septembrie, regina pleacă la reședința de la Windsor (parcă), deci noi am prins exact perioada potrivită. Totuși am calculat timpul și banii dați și am zis că n-ar merita să vedem budigăii reginei când aveam de văzut tot South Kensington-ul (Natural History, Science și Victoria and Albert).

 

Tower of London - fortăreața medievală extraordinar păstrată, care găzduiește astăzi bijuteriile coroanei. Totuși prețul destul de mare al biletului (cam cât Westminster sau St Paul's) coroborat cu faptul că nu poți sta la bijuterii că ești constant împins de la spate ne-au făcut să lăsăm turnul pentru o vizită viitoare.

Expoziția din Tower Bridge. Nu știu prea multe despre ea, dar când am ajuns la Tower Bridge era după program și nu merita să mai facem un ocol pe acolo cu altă ocazie. De prețul biletelor nu ne-am interesat, dar oricum trebuie să fi fost peste 5-6£ ca toate celelalte plătite.

Palatul Kensington, aflat în afara Londrei ne-ar fi mâncat o zi întreagă, ceea ce n-am putut sacrifica. Este absolut superb, însă trebuie să ai timp.

 

Concluzii

Concluzia, dacă ar trebui să trag una este că la capitolul muzee Londra stă extrem de bine și accesibil, ca să nu mai vorbesc de varietate. Sunt câteva muzee pe care le-am ratat din lipsă de timp sau fonduri, sau pur și simplu am vrut să lăsăm și pe data viitoare :)